Pagina de internet a Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia dedicată Regio-Programului Operational Regional 2014-2020!

Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon

Această axă prioritară va finanţa investiţii în creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice deţinute şi ocupate atât de autorităţile locale, cât şi de autorităţile centrale, a clădirilor rezidenţiale, a sistemelor de iluminat public, precum şi investiţii destinate reducerii emisiilor de CO2 în mediul urban, bazate pe planuri de mobilitate urbană durabilă. În conformitate cu prevederile Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică, România are obligaţia de a renova anual 3% din suprafeţele deţinute sau ocupate de autorităţile centrale. În cea mai mare parte, clădirile deţinute de autorităţile publice centrale sunt localizate în Regiunea Bucureşti-Ilfov, regiune inclusă în categoria regiunilor mai dezvoltate. În acest context, investiţiile promovate prin această axă prioritară vor contribui la îndeplinirea ţintei anuale de renovare a României ce derivă din îndeplinirea obligaţiilor naţionale ale Directivei Uniunii Europene privind eficienţa energetică.

Prioritatea de investiţii 3.1: Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul locuinţelor

Obiectiv specificRezultate aşteptate
Creşterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale, clădirile publice şi sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice mari

Performanţa energetică a clădirilor este foarte scăzută astfel încât nivelurile de energie consumată în clădiri plasează sectorul printre cele mai mari sectoare consumatoare de energie. Conform Strategiei pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondul de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional, consumul de energie în sectorul clădirilor (locuinţe, sectorul terţiar, inclusiv clădiri publice) reprezintă 45% din consumul total de energie. În particular, se estimează că consumul mediu total de energie în clădirile nerezidenţiale în perioada 2005-2010 se ridică la 1.508 mii tep, ceea ce reprezintă 16% din consumul de energie în clădiri.

Totodată, pentru clădirile rezidenţiale se estimează un consum mediu total de energie în aceeaşi perioadă de 8.110 mii tep, ceea ce reprezintă 84% din consumul de energie în clădiri.

România are un patrimoniu important de clădiri construite preponderent în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică, consecinţă a faptului că, înainte de criza energetică din 1973, nu au existat reglementări privind protecţia termică a cădirilor şi a elementelor perimetrale de închidere şi care nu mai sunt adecvate scopului pentru care au fost construite. În consecinţă, potenţialul de economisire în clădiri este semnificativ, situându-se în intervalul de aproximativ 40-50%, în cazul clădirilor publice, prin promovarea reabilitării energetice profunde (deep renovation), respectiv cu mai mult de 40% cu diferenţe de la o zonă climatică la alta în cadrul ţării pentru clădirile rezidenţiale.

Conform datelor statistice puse la dispoziţie de către INS, în anul 2012 consumul final de energie electrică pentru iluminat public a fost de 669 Gwh. Se estimează că potenţialul de economisire a energiei în iluminatul public este de până la 60%.

Principalul rezultat preconizat ca urmare a promovării investiţiilor cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa energetică în clădirile rezidenţiale, clădirile publice şi sistemele de ilumniat public îl constituie reducerea consumului de energie în infrastructurile publice, respectiv sectorul locuinţelor.

Operaţiunea 3.1.A - Clădiri rezidenţiale

Sisteme fotovoltaice

Eventualele observații și propuneri pot fi transmise la adresa regio@mdrap.ro, până în data de 21 septembrie 2018.

SUERD

Cererile de finanțare pot fi depuse în perioada 15 ianuarie 2018, ora 10.00 - 15 iulie 2018, ora 10.

APELUL 2

APELUL 1

Operaţiunea 3.1.B - Clădiri publice

Modificarea este în sensul suplimentării alocării financiare pentru șase regiuni, respectiv Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Vest, Nord-Vest și Centru, în cadrul apelului de proiecte POR/2016/3/3.1/B/1/7REGIUNI

Perioada de depunere a proiectelor, în cadrul apelului POR/2016/3/3.1/B/1/7REGIUNI şi POR/2016/3/3.1/B/1/BI a fost prelungită până la 4 septembrie 2017, ora 10:00.


Operaţiunea 3.1.B - Clădiri publice - SUERD

Cererile de finanțare se vor depune în perioada 19 ianuarie 2018, ora 10:00 - 19 august 2018, ora 10:00.


Operaţiunea 3.1.C - Iluminat public

Perioada în care pot fi depuse cereri de finanțare: 18.02.2018, ora 10:00:0018.10.2018, ora 10:00:00.

Prioritatea de investiţii 3.2: Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană şi a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor

Obiectiv specificRezultate aşteptate
Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă

Principalul rezultat preoconizat prin implementarea unor astfel de măsuri îl reprezintă limitarea creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră.

În concordanţă cu politicile UE de reducere a CO2 în toate zonele urbane contribuţia aşteptată la obiectivul menţionat, respectiv sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele, va fi asigurată prin scăderea emisiilor de noxe provenite din transport, respectiv oferirea opţiunilor de transport alternativ si descurajarea utilizarii autoturismelor personale, oraşele devenind astfelspaţii mai bune de trăit pentru cetăţeni.

Rezultatul pozitiv va fi amplificat prin realizarea de perdele forestiere, alineamente de arbori (cu capacitate mare de retenţie a CO2) şi de schimbarea comportamentului legat de transport la nivelul unui număr rezonabil de utilizatori de autoturisme personale oraşul respectiv. Prin realizarea unei infrastructuri de transport care să faciliteze mobilitatea nemotorizată şi nepoluantă vor fi create conditiile unei reduceri semnificative a emisiilor de CO2.

În absenţa unor măsuri relevante pentru limitarea emisiilor GES din transportul rutier estimările MMSC prognozează o creştere a acestora cu peste 28% în anul 2023 faţă de anul de referinţă 2012.

Pentru a răspunde provocărilor legate de Strategia Europa 2020, precum şi pentru a subsuma investiţiile în transportul public urban OT 4, investiţiile preconizate vor duce la realizarea unor sisteme de transport urban durabil prin atingerea următoarelor rezultate:

  • reducerea poluării aerului şi a poluării fonice, precum şi a consumului de energie;
  • asigurarea accesibilităţii la sistemul de transport public şi privat pentru toţi cetăţenii;
  • dezvoltarea infrastructurii destinate mijloacelor de transport non-motorizate;
  • creşterea atractivităţii şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a amenajării spaţiilor urbane.

3.2 - Nefinalizate

3.2 - parteneriat cu MDRAP

3.2 - Apelul 1

__________________________________________________________________________________________________________________

Perioda de depunere a proiectelor: 20 septembrie 2017, ora 12.00 - 20 martie 2018, ora 12.00.



3.2 - SUERD - Apelul 1

Perioada în care pot fi depuse cereri de finanţare: 21 noiembrie 2017, ora 12.00 - 21 mai 2018, ora 12.00